Securitate Socială
Drepturile la pensie
Pensionarea normală pentru bărbaţi este de 64 de ani şi 7 luni până pe 1 iulie 2013, urmând să crească până la 65 de ani până pe 1 ianuarie 2015, iar la femei este 59 de ani şi 7 luni până pe 1 iulie 2013, urmând să crească până la 63 de ani până la 1 ianuarie 2030.
Pentru o calificare la pensia minimă, bărbaţiilor şi femeilor le este cerută o contribuţie minimă de 14 ani şi 2 luni până pe 1 iulie 2013, ca până pe 1 ianuarie 2015 să ajungă la 15 ani. Perioada de contribuţie creşte gradual până şa 35 de ani pentru pensia întreagă până în 2015 (bărbaţi) şi 2030 (femei).
Pensionarea la o vîrstă sub cea medie de pensionare se aplică persoanelor cu handicap sau femeilor care au dat naştere unui număr de copii mai mare de trei. Există o prevedere atât pentru o pensie mai mare (plătită din 5 ani dinainte de pensionarea la vârsta normală) şi pensionarea parţială.La acordarea pensionării anticipate, reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi combinată cu alte reduceri reglementate de prezenta lege sau de alte acte normative.
Persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în apropierea poluării industriale reziduale, cum ar fi mineritul, rafinarea petrolului și prelucrarea chimică, pot beneficia de o reducere cu 2 ani a vârstei standard de pensionare, fără penalități. Acest beneficiu se extinde și la rezidenții aflați pe o rază de 8 km de siturile contaminate din diverse localități din România.
Sistemul de pensii din România este divizat în doi stâlp:
1.primul stălp este oferită de sistemul public de pensii
2.pensiile din cel de-al doilea stâlp provin din sistemul privat de administraţie privată a pensiilor
Ne focusăm numai pe pensia oferită de Institutul de Asigurări Sociale.
Pensia de bătrâneţe este calculată şi plătită lunar fiind bazată pe un sistem de puncte. Totalul brut lunar este egal cu câştigul persoanei împărţit la câştigul mediu brut . Totalul anual este egal cu suma totalului lunar obţinut în durata unui an împărţit la 12. Persoana este creditată cu un total anual pentru o perioadă lipsită de contribuţie. Totalul anual mediu este egal cu suma totalului anual împărţită la perioada de contribuţie. Cuantumul pensiei pentru limita de vârstă este calculată ca şi totalul anual mediu multiplicat cu valoarea punctelor de pensie.
Conform noii legi (nr. 123/2014), cotele contribuțiilor privind asigurarea socială au fost reduse în vederea reducerii impozitelor tot mai mari suportate de angajatori. Noile cote ale contribuțiilor privind asigurarea socială sunt următoarele:
-
26,3% pentru condiții obișnuite de lucru (în prezent, 31,3% din totalul ocupării forței de muncă) - contribuția angajatului este de 10,5% și cea a angajatorului de 15,8% (în prezent fiind de 20,8%);
-
31,3% pentru condiții dificile de lucru (în prezent, 36,3%) - contribuția angajatului este de 10,5% și cea a angajatorului de 20,8% (în prezent fiind de 25,8%);
-
36,3% pentru condiții speciale de lucru (în prezent, 41,3%) - contribuția angajatului este de 10,5% și cea a angajatorului de 25,8% (în prezent fiind de 30,8%).
În conformitate cu modificare Codului Muncii din 2018, femeile angajate pot opta pentru a continua relațiile de muncă după vârsta de pensionare de 63 de ani, până la vârsta de 65 de ani. Angajatorii sunt obligați să respecte decizia angajaților de a continua munca.
Pentru persoanele asigurate în sistemul public de pensii, Legea nr. 360/2023 este acum actul normativ principal. Aceasta se aplică de la 1 septembrie 2024 și a înlocuit legea anterioară, Legea nr. 263/2010.
În conformitate cu Legea nr. 360/2023, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Perioada minimă de cotizare este de 15 ani, iar perioada completă de cotizare este de 35 de ani.
Legea prevede trei căi principale de pensionare relevante în acest context. În primul rând, o persoană care îndeplinește vârsta standard de pensionare și perioada minimă de cotizare poate primi o pensie pentru limită de vârstă. În al doilea rând, o persoană care depășește perioada completă de cotizare cu cel puțin cinci ani poate solicita o pensie pentru limită de vârstă cu până la cinci ani mai devreme. În al treilea rând, o pensie anticipată poate fi solicitată cu până la cinci ani înainte de vârsta standard de pensionare de către o persoană care a îndeplinit perioada completă de cotizare. Această modalitate aplică însă o grilă de reducere prevăzută de lege, bazată atât pe lunile în care s-a beneficiat de pensie anticipată, cât și pe istoricul contribuțiilor peste perioada completă de cotizare.
Normele de reducere nu sunt pe deplin interschimbabile. Unele reduceri ale vârstei de pensionare pot fi cumulate, sub rezerva plafoanelor legale, în timp ce altele nu. De exemplu, articolul 49 alineatul (2) din Legea nr. 360/2023 prevede în mod expres că reducerile acordate în articolul respectiv nu pot fi combinate cu nicio altă reducere prevăzută de legea respectivă sau de alte acte normative. În schimb, articolul 51 acordă o reducere specifică femeilor care au îndeplinit perioada de cotizare completă și au născut și crescut copii până la pragul de vârstă prevăzut de lege.
Source: LEGE nr.263 din 16 decembrie 2010 privindsistemulunitar de pensiipublice; Legea nr. 123/2014 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal; Law No. 252/2023 for the amendment on the unitary public pension system; §46–47, 56–58, 83–85 of the Law No. 360/2023 ; Fiscal Code Law No. 227/2015
Beneficiile urmaşilor/ descendenţilor
O persoană are dreptul al o pensie de urmaş dacă el/ea este soţul supravieţuitor sau copilul celui decedat, şi decedatul a fost spre sfârşitul vieţii sale, un pensionar sau a avut potenţial de pensionare. În cazul în care urmaşul este un soț, el / ea trebuie să fie căsătorită cu persoana decedată cel puțin un an și venitul său să fie mai mic de 35% din salariul brut al urmaşului. În cazul în care supraviețuitorul este un copil, el / ea este de cel mult 16 ani (26 ani pentru studenti) sau în cazul în care / ea este afectată de invaliditate de orice categorie și invaliditatea se produce până la limitele de vârstă sus-menționate. Beneficiu pentru soțul supraviețuitor încetează la recăsătorire. În cadrul sistemului public de pensii, de urmaș vor primi 50% în cazul în care există un singur supraviețuitor, 75% pentru doi supraviețuitori și de 100% pentru trei sau mai mulți supraviețuitori. Pentru copilul orfan care și-a pierdut ambii părinți, pensia de urmaș se calculează pentru fiecare părinte și apoi se însumează.
În conformitate cu modificările din 2024, pensionarii din sistemul public pot cumula veniturile din pensie cu veniturile din muncă care sunt supuse contribuțiilor la asigurările sociale. Principalele excepții sunt beneficiarii de pensie anticipată și soții supraviețuitori care primesc o pensie de urmaș și care câștigă peste pragul stabilit de lege. Pragul actual pentru soțul supraviețuitor este salariul minim brut național.
Pensia de urmaș se acordă copiilor și soțului supraviețuitor dacă pensionarul sau persoana asigurată decedată îndeplinea condițiile legale. Copiii sunt eligibili până la vârsta de 16 ani, până la vârsta de 26 de ani dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată legal sau pe durata invalidității, dacă invaliditatea a survenit în timpul unei perioade de referință. Soțul supraviețuitor poate beneficia de pensie pe viață la vârsta standard de pensionare dacă căsătoria a durat cel puțin 15 ani, cu o reducere proporțională în cazul în care căsătoria a durat între 10 și 15 ani. Legea prevede, de asemenea, alte perioade specifice de eligibilitate, inclusiv invaliditate, șase luni după deces și îngrijirea unui copil sub șapte ani, sub rezerva condițiilor legale.
Pensia de urmaș se calculează ca procent din baza de pensie a persoanei decedate: 50 % pentru un urmaș eligibil, 75 % pentru doi și 100 % pentru trei sau mai mulți.
Beneficiu de invalid
Există trei categorii de invaliditate : categoria I corespunde la o incapacitate de orice lucrare care necesită prezența constantă , categoria II se referă la o incapacitate de orice lucrare , dar nu necesită prezență constantă , și categoria a III implică pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă , persoana invalidă fiind în continuare aptă de a efectua o activitate profesională .
Pensia de invaliditate se plătește de lucrător al cărui sănătate este afectată cronic duce la pierderea permanentă în calitate de lucru de cel puțin 50 % . Pensia de invaliditate se acordă indiferent de stagiul de cotizare realizat . Nu există nici o condiție care să ateste că persoana în cauză trebuie să fie asigurată de la el data care apare invaliditatea , cu condiția ca o perioadă de contribuție a fost realizat până la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă.
Prestații de invaliditate se calculează prin sistem de puncte de vedere lungimea perioadei de contribuție , nivelul de venituri , precum și categoria de invaliditate ( toate fiind variabile , caracteristice pentru fiecare persoană ) , precum și valorile punctului de pensie.
Pensia de invaliditate este disponibilă pentru persoanele care nu au atins vârsta standard de pensionare și a căror capacitate de muncă a scăzut din cauza accidentelor de muncă, a bolilor profesionale sau a bolilor sau accidentelor care nu au legătură cu locul de muncă, cu condiția să îndeplinească condițiile legale de contribuție. Legea clasifică invaliditatea în gradele I, II și III. Pensionarii de gradul I primesc, de asemenea, o alocație pentru îngrijitor ă egală cu 50% din salariul minim brut de bază național.
O indemnizație de deces se plătește la decesul unei persoane asigurate sau a unui pensionar persoanei care dovedește că a suportat cheltuielile de înmormântare, inclusiv unui membru al familiei sau unei alte persoane fizice sau juridice. Conform orientărilor CNPP, indemnizația se plătește în termen de trei zile lucrătoare de la depunerea cererii.
Sursa: §68-82 din Legea nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice; §19-20, 25, 35, 47, 61-67, 83-84 din Legea nr. 360/2023; HG nr. 48/2025
Reguli privind securitatea socială
- Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice / LEGE nr.263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice
- Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj, actualizată în 2015 / Unemployment Law No. 76/2002, last updated in 2015
Drepturile la pensie
Pensionarea normală pentru bărbaţi este de 64 de ani şi 7 luni până pe 1 iulie 2013, urmând să crească până la 65 de ani până pe 1 ianuarie 2015, iar la femei este 59 de ani şi 7 luni până pe 1 iulie 2013, urmând să crească până la 63 de ani până la 1 ianuarie 2030.
Pentru o calificare la pensia minimă, bărbaţiilor şi femeilor le este cerută o contribuţie minimă de 14 ani şi 2 luni până pe 1 iulie 2013, ca până pe 1 ianuarie 2015 să ajungă la 15 ani. Perioada de contribuţie creşte gradual până şa 35 de ani pentru pensia întreagă până în 2015 (bărbaţi) şi 2030 (femei).
Pensionarea la o vîrstă sub cea medie de pensionare se aplică persoanelor cu handicap sau femeilor care au dat naştere unui număr de copii mai mare de trei. Există o prevedere atât pentru o pensie mai mare (plătită din 5 ani dinainte de pensionarea la vârsta normală) şi pensionarea parţială.La acordarea pensionării anticipate, reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi combinată cu alte reduceri reglementate de prezenta lege sau de alte acte normative.
Persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în apropierea poluării industriale reziduale, cum ar fi mineritul, rafinarea petrolului și prelucrarea chimică, pot beneficia de o reducere cu 2 ani a vârstei standard de pensionare, fără penalități. Acest beneficiu se extinde și la rezidenții aflați pe o rază de 8 km de siturile contaminate din diverse localități din România.
Sistemul de pensii din România este divizat în doi stâlp:
1.primul stălp este oferită de sistemul public de pensii
2.pensiile din cel de-al doilea stâlp provin din sistemul privat de administraţie privată a pensiilor
Ne focusăm numai pe pensia oferită de Institutul de Asigurări Sociale.
Pensia de bătrâneţe este calculată şi plătită lunar fiind bazată pe un sistem de puncte. Totalul brut lunar este egal cu câştigul persoanei împărţit la câştigul mediu brut . Totalul anual este egal cu suma totalului lunar obţinut în durata unui an împărţit la 12. Persoana este creditată cu un total anual pentru o perioadă lipsită de contribuţie. Totalul anual mediu este egal cu suma totalului anual împărţită la perioada de contribuţie. Cuantumul pensiei pentru limita de vârstă este calculată ca şi totalul anual mediu multiplicat cu valoarea punctelor de pensie.
Conform noii legi (nr. 123/2014), cotele contribuțiilor privind asigurarea socială au fost reduse în vederea reducerii impozitelor tot mai mari suportate de angajatori. Noile cote ale contribuțiilor privind asigurarea socială sunt următoarele:
-
26,3% pentru condiții obișnuite de lucru (în prezent, 31,3% din totalul ocupării forței de muncă) - contribuția angajatului este de 10,5% și cea a angajatorului de 15,8% (în prezent fiind de 20,8%);
-
31,3% pentru condiții dificile de lucru (în prezent, 36,3%) - contribuția angajatului este de 10,5% și cea a angajatorului de 20,8% (în prezent fiind de 25,8%);
-
36,3% pentru condiții speciale de lucru (în prezent, 41,3%) - contribuția angajatului este de 10,5% și cea a angajatorului de 25,8% (în prezent fiind de 30,8%).
În conformitate cu modificare Codului Muncii din 2018, femeile angajate pot opta pentru a continua relațiile de muncă după vârsta de pensionare de 63 de ani, până la vârsta de 65 de ani. Angajatorii sunt obligați să respecte decizia angajaților de a continua munca.
Pentru persoanele asigurate în sistemul public de pensii, Legea nr. 360/2023 este acum actul normativ principal. Aceasta se aplică de la 1 septembrie 2024 și a înlocuit legea anterioară, Legea nr. 263/2010.
În conformitate cu Legea nr. 360/2023, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Perioada minimă de cotizare este de 15 ani, iar perioada completă de cotizare este de 35 de ani.
Legea prevede trei căi principale de pensionare relevante în acest context. În primul rând, o persoană care îndeplinește vârsta standard de pensionare și perioada minimă de cotizare poate primi o pensie pentru limită de vârstă. În al doilea rând, o persoană care depășește perioada completă de cotizare cu cel puțin cinci ani poate solicita o pensie pentru limită de vârstă cu până la cinci ani mai devreme. În al treilea rând, o pensie anticipată poate fi solicitată cu până la cinci ani înainte de vârsta standard de pensionare de către o persoană care a îndeplinit perioada completă de cotizare. Această modalitate aplică însă o grilă de reducere prevăzută de lege, bazată atât pe lunile în care s-a beneficiat de pensie anticipată, cât și pe istoricul contribuțiilor peste perioada completă de cotizare.
Normele de reducere nu sunt pe deplin interschimbabile. Unele reduceri ale vârstei de pensionare pot fi cumulate, sub rezerva plafoanelor legale, în timp ce altele nu. De exemplu, articolul 49 alineatul (2) din Legea nr. 360/2023 prevede în mod expres că reducerile acordate în articolul respectiv nu pot fi combinate cu nicio altă reducere prevăzută de legea respectivă sau de alte acte normative. În schimb, articolul 51 acordă o reducere specifică femeilor care au îndeplinit perioada de cotizare completă și au născut și crescut copii până la pragul de vârstă prevăzut de lege.
Source: LEGE nr.263 din 16 decembrie 2010 privindsistemulunitar de pensiipublice; Legea nr. 123/2014 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal; Law No. 252/2023 for the amendment on the unitary public pension system; §46–47, 56–58, 83–85 of the Law No. 360/2023 ; Fiscal Code Law No. 227/2015
Beneficiile urmaşilor/ descendenţilor
O persoană are dreptul al o pensie de urmaş dacă el/ea este soţul supravieţuitor sau copilul celui decedat, şi decedatul a fost spre sfârşitul vieţii sale, un pensionar sau a avut potenţial de pensionare. În cazul în care urmaşul este un soț, el / ea trebuie să fie căsătorită cu persoana decedată cel puțin un an și venitul său să fie mai mic de 35% din salariul brut al urmaşului. În cazul în care supraviețuitorul este un copil, el / ea este de cel mult 16 ani (26 ani pentru studenti) sau în cazul în care / ea este afectată de invaliditate de orice categorie și invaliditatea se produce până la limitele de vârstă sus-menționate. Beneficiu pentru soțul supraviețuitor încetează la recăsătorire. În cadrul sistemului public de pensii, de urmaș vor primi 50% în cazul în care există un singur supraviețuitor, 75% pentru doi supraviețuitori și de 100% pentru trei sau mai mulți supraviețuitori. Pentru copilul orfan care și-a pierdut ambii părinți, pensia de urmaș se calculează pentru fiecare părinte și apoi se însumează.
În conformitate cu modificările din 2024, pensionarii din sistemul public pot cumula veniturile din pensie cu veniturile din muncă care sunt supuse contribuțiilor la asigurările sociale. Principalele excepții sunt beneficiarii de pensie anticipată și soții supraviețuitori care primesc o pensie de urmaș și care câștigă peste pragul stabilit de lege. Pragul actual pentru soțul supraviețuitor este salariul minim brut național.
Pensia de urmaș se acordă copiilor și soțului supraviețuitor dacă pensionarul sau persoana asigurată decedată îndeplinea condițiile legale. Copiii sunt eligibili până la vârsta de 16 ani, până la vârsta de 26 de ani dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată legal sau pe durata invalidității, dacă invaliditatea a survenit în timpul unei perioade de referință. Soțul supraviețuitor poate beneficia de pensie pe viață la vârsta standard de pensionare dacă căsătoria a durat cel puțin 15 ani, cu o reducere proporțională în cazul în care căsătoria a durat între 10 și 15 ani. Legea prevede, de asemenea, alte perioade specifice de eligibilitate, inclusiv invaliditate, șase luni după deces și îngrijirea unui copil sub șapte ani, sub rezerva condițiilor legale.
Pensia de urmaș se calculează ca procent din baza de pensie a persoanei decedate: 50 % pentru un urmaș eligibil, 75 % pentru doi și 100 % pentru trei sau mai mulți.
Beneficiu de invalid
Există trei categorii de invaliditate : categoria I corespunde la o incapacitate de orice lucrare care necesită prezența constantă , categoria II se referă la o incapacitate de orice lucrare , dar nu necesită prezență constantă , și categoria a III implică pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă , persoana invalidă fiind în continuare aptă de a efectua o activitate profesională .
Pensia de invaliditate se plătește de lucrător al cărui sănătate este afectată cronic duce la pierderea permanentă în calitate de lucru de cel puțin 50 % . Pensia de invaliditate se acordă indiferent de stagiul de cotizare realizat . Nu există nici o condiție care să ateste că persoana în cauză trebuie să fie asigurată de la el data care apare invaliditatea , cu condiția ca o perioadă de contribuție a fost realizat până la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă.
Prestații de invaliditate se calculează prin sistem de puncte de vedere lungimea perioadei de contribuție , nivelul de venituri , precum și categoria de invaliditate ( toate fiind variabile , caracteristice pentru fiecare persoană ) , precum și valorile punctului de pensie.
Pensia de invaliditate este disponibilă pentru persoanele care nu au atins vârsta standard de pensionare și a căror capacitate de muncă a scăzut din cauza accidentelor de muncă, a bolilor profesionale sau a bolilor sau accidentelor care nu au legătură cu locul de muncă, cu condiția să îndeplinească condițiile legale de contribuție. Legea clasifică invaliditatea în gradele I, II și III. Pensionarii de gradul I primesc, de asemenea, o alocație pentru îngrijitor ă egală cu 50% din salariul minim brut de bază național.
O indemnizație de deces se plătește la decesul unei persoane asigurate sau a unui pensionar persoanei care dovedește că a suportat cheltuielile de înmormântare, inclusiv unui membru al familiei sau unei alte persoane fizice sau juridice. Conform orientărilor CNPP, indemnizația se plătește în termen de trei zile lucrătoare de la depunerea cererii.
Sursa: §68-82 din Legea nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice; §19-20, 25, 35, 47, 61-67, 83-84 din Legea nr. 360/2023; HG nr. 48/2025
Reguli privind securitatea socială
- Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice / LEGE nr.263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice
- Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj, actualizată în 2015 / Unemployment Law No. 76/2002, last updated in 2015
