Cerinta Aviz si Plati Compensatorii
Cerinta aviz
O concediere poate decide din motive legate de persoanele ale angajatului care nu sunt legate de angajat.
Un angajator poate decide concedierea unui lucrător pentru următoarele motive: angajat a comis o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină de muncă sau dispozitiile din convenție colectivă sau un contract individual de muncă; angajat este închis pentru mai mult de 30 de zile, incapacitatea fizică sau mentală la locul de muncă s-au dovedit de către experti medicali, incapacitatea profesională a angajatului și în cazul în care angajatul a îndeplinit toate conditiile de pensionare, dar nu a solicitat pensionarea încă. Un angajat poate fi, de asemenea, respins din motive obiective legate de redundanta.
În caz de concediere pentru motive legate de persoana salariatului (cu exceptia pentru concediere disciplinară si de concediere în cazul închisorii mai mare de 30 de zile) și pentru motive care nu tin de persoana salariatului (din motive obiective legate de redundanta individuala sau colectiva), angajatorul are obligația de a acorde o perioadă de preaviz pentru angajatul respins de cel puțin 20 de zile lucrătoare.
Un angajator nu trebuie să servească un anunt pentru un lucrător care este reziliat din cauza incapacitătii profesionale pe durata / perioadei de probă ei.
Un angajat are pentru a servi o notificare angajatorului înainte de reziliere a contractului de muncă. Termenul de preaviz este de acord între părți prin contractul individual de muncă sau contract de negociere colectivă aplicabil. Perioada de preaviz în acest caz nu poate depăși 20 și 45 de zile lucrătoare pentru salariații cu funcții de conducere și de execuție, respectiv.
Un angajat poate demisiona fara preaviz daca angajatorul nu și-a îndeplinit obligațiile / sale asumate în contractul individual de muncă.
Un angajat nu poate fi concediat în incapacitate temporară de muncă, atestată de un certificat medical conform legii, pe perioada suspendării activității cauzate de carantină; in timpul sarcinii a angajatului, în măsura în care angajatorul a luat cunoștință de ea înainte de a emiterea deciziei de concediere, în timpul concediului de maternitate, în timpul concediului de creștere de sub 2 ani sau a copilului, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, în timpul concediului de creștere a copilului sub 7 ani sau în cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, până la vârsta de 18 ani; în timpul exercitării unui birou electoral într-un sindicat, cu excepția cazului în care concedierea este hotărât pentru abateri grave sau repetate, care a angajat; și în timpul concediului.
Un angajat poate fi în continuare reziliat din motive legate de reorganizare, faliment sau dizolvarea angajatorului, în condițiile legii.
Legea interzice, de asemenea, concedierea angajaților pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală, precum și exercitarea dreptul la grevă.
(art.58-75 al Codului Muncii Nr.53/2003)
Plati compensatorii
Compensația nu este reglementată de legislația românească, cu toate acestea, părțile pot conveni asupra unor astfel de plăți în contractele de muncă. Contractele colective de muncă ofer ocazional, pentru măsuri care să atenueze consecințele pentru angajații reziliat în cazul de disponibilizări în masă.În ceea ce privește concedierile, angajații au dreptul la plata salariului lor acordat în mod regulat (inclusiv toate plățile acordate în mod regulat, fundul și plăți de vacanță), pana la sfarsitul rezilierii. În plus față de acest salariu, angajații care fac obiectul concediere au dreptul la indemnizații, precum și plata pentru concediu nefolosite.În cazul în care raportul de muncă se încheie, în general, angajatul are dreptul să primească salariul integral pentru concedii neutilizate din anul precedent, vacante, și un salariu proporțional pentru vacantele acumulate în cursul anului in care raportul de muncă se încheie.Plățile restante pentru orele suplimentare de muncă trebuie să fie acordate angajatului la sfârșitul contractului de muncă.
În caz de concediere pentru incapacitate fizică și / sau psihică, angajatorul are obligația de a acorda salariatului concediat o plată compensatorie, în condițiile prevăzute în contractul individual de muncă sau contractul de negociere colectivă aplicabil.
Salariaților concediați pentru motive care nu țin să-i beneficieze de măsuri active de combatere a șomajului și de a beneficia de supraînălțare de plăți compensatorii, în condițiile prevăzute de lege și de contractul de negociere colectivă aplicabil.
